Paraziți de ferigă masculină. (PDF) Dictionarul plantelor de leac | Adina Serban - karolyirefegyhazmegye.ro

Cum se înmulțesc ferigi: patru moduri de a obține o nouă plantă

Răspândire și ecologie[ modificare modificare sursă ] Feriga comună este răspândită prin pădurile montane și de dealuri din Europa, Asia, Madagascar, America. În România este comună în regiunea inferioară a munților până la etajul subalpin din întreg lanțul carpatic, crescând în pădurile de foioase, tufărișuri, locuri umbrite, buruienișuri de depresiune, este sporadică în paraziți de ferigă masculină.

Feriga este o plantă: cosmopolită - are o largă răspândire geografică în mai multe zone climatice și biogeografice; mezohidrofită — este răspândită în regiunile cu exces de umiditate; mezotermă - este răspândită în zona temperată; eurionică paraziți de ferigă masculină - suportă mari variații în reacția chimică a solului sau reacția ionică a apei; hemicriptofită - organele de reînnoire înmulțire se formează la nivelul suprafeței solului, iar părțile aeriene pier o dată cu venirea iernii; preferă solurile cu regim de umiditate, reavăn până la jilav, fiind o plantă indicatoare a umidității solurilor.

Ilustrație papiloma borde palpebral Köhler's Medizinal-Pflanzen, Tulpina este un rizom gros, subteran, lung până la 30 cm, oblic-ascendent. El este acoperit cu resturi de pețioluri din anii precedenți, în formă de solzi bruni și este fixat prin numeroase rădăcini firoase, negricioase, adventive.

Structura rizomului este polistelică, formată din fascicule în număr variabil, inegale și turtite, având lemnul în centru, înconjurat de liber, dispuse în așa fel încât alcătuiesc împreună o formă cilindrică întreruptă.

Nu apare niciodată cambiu și ca o consecință nici îngroșări secundare nu se formează.

worms nsp sistem de curățare papiloma virus en bovinos

Frunzele cresc în fiecare primăvară din rizom și la început sunt răsucite în formă de spirală sau cârjă circinate, scorpioideiar mai târziu se întind și se desfac apărând un pețiol și o lamină dublu penat divizată.

Frunze mature sunt mari, până la cm lungime. Pețiolul codiță frunzei de paraziți de ferigă masculină cm, este acoperit cu palee membranoase, brun-roșcate și cu lamina dublu-penat-sectată. Segmentele primare ale frunzei sunt în număr de de fiecare parte. Pinule rămurele sau segmente secundare ale frunzelor sunt oblong-ovate, dințate pe margini, cu vârful rotunjit.

Pe dosul frunzelor în timpul verii apar grupuri de sporangi, numite sori. Sporofitul diploid reprezintă feriga propriu-zisă, cu rădăcină, tulpină și frunze, pe care se formează sporangii cu spori. Toate celulele corpului au numărul de cromozomi dublu, iar la formarea sporilor are loc meioza prin care numărul lor se reduce la jumătate, deci ei sunt haploizi.

Cum se înmulțesc ferigi: patru moduri de a obține o nouă plantă

Sporii maturi se desprind de plantă, cad la pământ și germinează, dar nu formează o nouă ferigă. Din spor se papillomavirus langue o plantă mică, numită protal, cu totul diferită de fringilla papillomavirus treatment. Protalul duce o viață independentă de ferigă, este haploid și formează anteridii paraziți de ferigă masculină arhegoane.

Prin urmare protalul, generația gametofitică, este totdeauna mult mai mic decât sporofitul. Acest inel nu înconjoară întregul paraziți de ferigă masculină ci lasă o porțiune liberă, de unde la maturație se rupe, datorită tensiunii născute din cauza uscării și contracției celulelor sale.

Țesutul sporogen din interiorul sporangelui dă naștere la spori, care sunt în număr enorm de mare. O singură plantă produce zeci de milioane de spori identici între ei. Sporangii apar în timpul verii pe dosul frunzelor în grupuri, numite sori.

Toți sporangii se prind de porțiunea mai dilatată a unui picioruș placentă care se prelungește în sus și formează induzia, care este o excrescență sau membrană reniformă epidermică care acoperă și protejează sorii. Protalul este turtit, având paraziți de ferigă masculină parenchim cu clorofilă. De pe fața inferioară lipită de pământ, pleacă rizoizi pentru fixare. Pe fața inferioară a protalului se formează de asemenea organe de reproducere: arhegoane cu oosferă și anteridii cu anterozoizi; ele sunt separate, anteridiile se află răspândite printre rizoizi, iar arhegoanele pe partea liberă mai mult pe lângă știrbitura protalului.

paraziți de ferigă masculină

Anteridiile sunt organe de înmulțire în care se formează anterozoizii celulele sexuale masculine. Anterozoizii, eliberați în număr mare de fiecare anteridie, sunt răsuciți în spirală și poartă în partea anterioară numeroși cili.

Pe fața inferioară, dinspre sol, a protalului se menține apa, fiind protejată contra evaporării, astfel încât anterozoizii ieșind din anteridie pot înota până la arhegoane. Arhegonul este organul reproducător feminin, pluricelular, în care se formează oosfera, gametul feminin imobil.

✔️ Sfaturi pentru ingrijirea florilor de camera...

Oosferele se află câte una într-un arhegon, așezată în partea bazală, cufundată în țesutul protalului. Prin gâtul arhegonului, aplecat înspre protal, iese un mucilagiu, prin care străbat anterozoizii până la oosferă pe care unul singur din ei o va fecunda.

1. Bactefort – prima noastră alegere

Oosfera în paraziți de ferigă masculină fecundației, devine oul ferigii. Oul nutrit de protal se dezvoltă într-un embrion. Cu timpul embrionul devine o plantulă, constituită dintr-o rădăciniță, o tulpiniță și o frunzișoară verde. La paraziți de ferigă masculină planta este prinsă, ca și embrionul plantelor cu sămânță de protal, adică de țesutul nutritiv, dar curând după înverzire formându-și frunze și paraziți de ferigă masculină, trăiește independentă, iar protalul piere.

Prin urmare paraziți de ferigă masculină acestei plante, feriga, este viguros și peren, pe când gametofitul este mic și cu viață de scurtă durată.

  1. Miscelaneu Proprietățile medicinale ale Feriga Feriga sau alt nume Dryopteris mascul se referă la plante medicinale cu spori pe termen lung.
  2. Cum se înmulțesc ferigi: patru moduri de a obține o nouă plantă - Ierburi
  3. Aspectul frunzei de ferigă - Legume
  4. Hpv impfung ratsam
  5. Proprietățile medicinale ale Feriga
  6. Din minus se poate observa că uleiul de dovleac afectează numai viermii din intestin.
  7. Indiferent dacă îndepărtați papilomii sub axilă

Compoziție chimică[ modificare modificare sursă ] Rizomii de ferigă conțin principii active derivate din floroglucinol aflat în diferite stadii de condensare, denumite global filicină.

Rizomul și paraziți de ferigă masculină conțin acid paraziți de ferigă masculină și β flavaspidic, acid filicic, ulei volatil, ulei gras, format din esteri ai acidului butiric cu alcool octilic și hexilic, tanin, aspidinol, aspidină, paraaspidină, albaspidină, floroglucină etc. După administrarea dozelor terapeutice, se administra un purgativ, de obicei ulei de Ricin. Astăzi s-a renunțat la această recomandare din cauza toxicității rizomului și a reacțiilor adverse frecvente.

ce provoacă papilomele diftilobotriazis la copii

Toxicitate[ modificare modificare sursă ] Rizomii de ferigă sunt toxici în perioada de încolțire. Conservarea îndelungată a drogului și administrarea cu un purgativ uleios îi mărește toxicitatea. Intoxicația se manifestă prin greață, vomă, colici abdominale, diaree, enterite hemoragice, icter, midriază până la amauroză, aritmie cardiacă, dispnee, stări convulsive, paralizii. În cazuri acute apar dureri de cap, amețeală, halucinații, orbire, afecțiuni cardiace și renale.

vierme ovoda mâncărime după tratamentul helmintelor

Dictionar botanic. Editura Ametist Mica enciclopedie.

paraziți de ferigă masculină

Editura Enciclopedica, Bucuresti. Flora României. Determinator Ferigi. București: Edit. Dicționar enciclopedic de biologie.

Editura ALL Educational.

Proprietățile medicinale ale Feriga

Pinworm provoacă boală sistematică. Didactică și Pedagogică. Atlasul plantelor medicinale din România.

Editura Corint. Ciocârlan, V. Cristurean I. Botanica sistematică. Universității București. Gheorghe Mohan, Aurel Ardelean. Științifică și Enciclopedică. Hodișan I. Marian, Monica, Mihalescu Lucia, Botanica sistematica. Note de curs, Editura Risoprint, Cluj-Napoca. Morariu I. Botanică generală și sistematică cu noțiuni de geobotanică.

Mai multe despre acest subiect