În cazul invaziilor helmintice, durerile sunt localizate, Tricocefaloză - Wikipedia

Clasificarea paraziților și bolile produse Caracterizarea helminților. Semnele și simptomele prezenței helminților în organismul uman …. Cauzele apariției paraziților în organismul uman……………………. Preparate durerile sunt localizate Clasificarea antihelminticelor Caracteristica unui antihelmintic ideal…….
Mecanismul de acțiune a antihelminticilor…………………………. Exemple de preparate antihelmintice……………………………. Acești paraziți ajung în interiorul corpului pe calea aerului, apei sau prin mîncare.
Aceștia eliberează toxine în sînge, reducînd rezistența organismului în lupta cu afecțiunile, astfel, aceștia nu numai că provoacă afecțiuni dar agravează și afecțiunile deja existente.
Helminții Helminţi durerile sunt localizate. Helmintoze sunt maladii declanșate în urma infectării cu viermi parazi ți helmințicare pot fi localizați în intestin, ficat, pulmoni, sistemul nervos, țesutul ocular etc.
După ciclul de dezvoltare se împart în biohelminţi şi geohelminţi, bolile denumindu-se respectiv biohelmintiaze şi geohelmintiaze. Biohelminţi se dezvoltă în organismul gazdei-intermediare om sau animal şi în cel al gazdei-definitive, unde ajung la maturitatea sexuală.
Larvele unora dintre ei necesită şi o gazdă- suplimentară. Geohelminţii sunt viermi ale căror larve, de regulă, se află în sol sau apă şi sunt capabile de a parazita pe om. Infestarea omului are loc pe cale digestivă, cînd se consumă alimente infestate cu ouă mature sau larve de helminţi.
Patogenia, tabloul clinic, diagnosticul şi tratamentul helmintiazelor
Durerile sunt localizate Majoritatea sunt viermi plaţi, aplatizaţi dorso-ventral, foliacei formă de frunză ; — Excepţii; de ex. Semnele și simptomele prezenței helminților în organismul uman: - durere abdominală; - diaree; - constipație; - stări de vomă; durerile sunt localizate stări de greață; - balonare și gaze intestinale; - dizenterie eliminarea scaunelor cu sînge și mucus ; - mîncărimi anale; - dureri de stomac; - oboseală și somnolență; -bruxismul scrîșnirea anormală a dinților și încordarea maxilarului ; - pierderea în greutate; - eliminarea paraziților cu materia fecală; - lipsa poftei de mîncare; - alergii la alimente sau sensibilitate; - anemie; - carența de fier.
Cauzele apariției paraziților în organismul uman - consumul de alimente și apă contaminate; - consumul de carne crudă sau insuficient preparată; - igiena corporală precară, în special spălarea necorespunzătoare a mîinilor; - condiții mizere de viață; - călătoriile frecvente în țările slab sau în curs de dezvoltare, unde există condi ții sanitare precare; - contactul direct cu o persoana care prezintă helminți; - vîrsta - copiii și vîrstnicii sunt predispuși acestui tip de infecție; - un sistem durerile sunt localizate slăbit; - infecția cu HIV sau SIDA.
Capitolul II. Preparate antihelmintice 10 Antihelminticele sunt substanțe utilizate în combaterea paraziților metazoare helmințilorlocalizați, în durerile sunt localizate, în tractul digestiv, dar şi în alte organe interne plămîni, ficat, cord etc.
Tricocefaloză
În cazul invaziilor helmintice antihelminticelor: I. După spectrul acțiunii 1. Cu spectrul larg de acțiune: mebendazol, flubendazol. Pentru tratamentul helmintiazelor intestinale: a antinematodoze: levamizol Decarispiperazină, pirantel, befeniu, hidroxinaftoat Naftamonpirviniu pamoat, mebendazol Vermoxtiabendazol b anticestedoze: niclosamida Fenesalsemințe de dovleac, aminoacrichină. Pentru tratamentul helmintiazelor extraintestinale: cloxil, dietilcarbamazină Ditrazină citratantimonil-sodic tartrat, prazicuantel Biltricid.
După mecanismul de acțiune: 1. Preparate ce acţionează neurofiziologic asupra helminţilor: negufon, cumafos, tetramisol, levamisol, piperazinele. Durerile sunt localizate ce decuplează fosforilarea oxidativă: closantel, rafoxanid, nitroxinilul.
Preparate ce interferează metabolismul energetic al helminţilor: benzimidazolicele. Preparate ce afectează integritatea celulară a paraziţilor: benzimidazolicele. Mecanismul de acțiune al antihelminticelor Studiul moleculelor cu proprietăţi antihelmintice este strîns legat de urmărirea metabolismului energetic al helminţilor.
Compuşi cu acţiune asupra neurofiziologiei helminţilor Aceşti compuşi interferează sinapsele interneuronale sau neuromusculare.
În această categorie intră organofosforicele Neguvon, Cumafos care se cuplează la colinesteraze, inhibînd astfel degradarea acetilcolinei în acetat şi colină. În acest fel placa neuro-motorie este blocată şi stimulul va rămîne continuu pînă la epuizarea resurselor energetice ale parazitului.
Acetilcolina acţionează de o manieră energică la nivelul receptorilor postsinaptici antrenînd o paralizie spastică din partea în cazul invaziilor helmintice.
Aceştia nu se mai pot menţine ataşaţi la nivelul mucoaselor şi astfel vor fi expulzaţi. Acest grup include imidazolicele tetramisolul, levamisolul şi tetrahidro-pirimidinele morantelul şi pirantelul care se fixează tot pe receptorii post-sinaptici, provocînd, de această dată, o depolarizare intensă, reversibilă a fibrei musculare. La helminţi, ca şi la vertebrate, paraziti definitie care stimulează fibrele musculare este acetilcolina iar cel inhibitor este acidul gama- amino-butiric GABA.
În categoria anticolinergicelor intră şi piperazinele care provoacă paralizii în cazul invaziilor helmintice reversibile, prin inhibarea GABA. Avermectinele Mecanismul de acțiune al avermectinelor este încă necunoscut, cu excep ția faptului că sporesc permeabilitatea membranelor parazitului față de ionii de clor, determinînd blocarea transmiterii neuro-musculare prin stimularea eliberării neuromediatorului chimic GABA acid gamaaminobutiric care menține 12 deschise canalele de Cl.
Aceasta împiedică toate schimburile normale de polaritate depolarizare şi hiperpolarizare de la nivelul motoneuronului, esen țiale pentru transferul semnalului înspre papilloma mammario dinspre celula musculară, avînd ca finalitate paralizia viermilor ivomecul, abamectina, doramectina.
- (DOC) Mecanismul actiunii antihelminticilor | Mihaela Procop - karolyirefegyhazmegye.ro
- Tricocefaloză - Wikipedia
Moleculele care decuplează fosforilarea oxidativă În acest proces sunt implicate produsele din grupa salicilanilidelor closantel, rafoxanid şi a nitrofenolilor substituiţi nitroxinilul.
Aceste molecule acţionează asupra peretelui mitocondrial şi decuplează fosforilarea oxidativă după sinteza de succinat care în cazul invaziilor helmintice acumulează în celule fără producţie de ATP. Helminţii mor în această situaţie prin absenţa resurselor energetice. Mai multe medicamente utilizate pentru controlul trematodelor hepatice de ex.
O completare recentă a arsenalului de luptă împotriva trematodelor hepatice este clorsulonul sulfonamidic, care inhibă enzimele glicolitice ale parazitului fosfoglicerat kinaza şi fosfoglicerat sintetazadar nu şi pe ale gazdei.
Interferarea metabolismului energetic al helminţilor Benzimidazolicele de exemplu, acţionează prin interferarea metabolismului energo-generator, asupra diferitelor complexe enzimatice ale populaţiilor de helminţi. Exceptînd mebendazolul şi analogul său fluorinat flubendazolulblocarea diferitelor sisteme enzimatice în cazul invaziilor helmintice duce la acumularea de metaboliţi inutilizabili, de obicei toxici, pentru helmint.
Acesta în cazul invaziilor helmintice muri rapid prin epuizare lipsa sintezei ATP-ului. Benzimidazolii inhibă unele enzime ale acestor căi: - fenolpiruvat-carboxikinaza, - malat-dehidrogeneza, - fumarat-reductaza, - succinat-reductaza şi sistemele 13 - succinat-decarboxilaza.
De asemenea, este inhibată sinteza energetică în mitocondria paraziţilor. Molecule care afectează integritatea celulară a paraziţilor Unii compuşi antihelmintici împiedică polimerizarea tubulinei în microtubuli. Microtubulii sunt formaţiuni cu în cazul invaziilor helmintice constitutiv în citoschelet la eucariote şi se găsesc în citoplasmă şi membrana mitocondrială, intervenind în activităţi celulare diferite: - diviziune, - formarea membranei mitocondriale, - transport, - digestie, - absorbţie.
Benzimidazolii se leagă la dimerele tubulinelor şi le împiedică să polimerizeze.
- Eurolab Ascaris lumbricoides Ascaris lumbricoides este agentul cauzal al ascaridiozei.
- Se estimează că peste un miliard de persoane sunt purtători de Trichuris pe toată planeta, inclusiv mai mult de de milioane de copii de vârstă preșcolară și mai mult de de milioane de copii școlarizați de ani [25] [26].
- Levamizol: Decaris.
Cum aceşti tubuli sunt supuşi procesului polimerizare- depolimerizare, activ va rămîne doar procesul depolimerizării care va antrena alterări ale funcţionalităţii celulare, dezechilibru biochimic, pierderea homeostazei şi moartea helminţilor. În cazul benzimidazolicelor, această acţiune asupra microtubulilor se poate traduce prin două efecte: - Inhibiţia asimilării glucozei de către paraziţi şi pierderea rezervelor de glicogen.
Depolimerizarea prin fixarea, de obicei, pe beta-tubulină, explică în cazul invaziilor helmintice slabă pentru citoscheletul celulelor de vertebrate. Tubulina joacă un rol important asupra celulelor cu activitate susţinută metabolică: celulele intestinale responsabile de absorbţia nutrienţilor, celulele genitale în diviziune sau squamous papilloma scalp somatice în diviziune morula.
Coordonarea neuromusculară a helminţilor este esenţială în procesul de hrănire şi în ataşarea la nivelul tractului digestiv sau respirator al gazdelor. Exemple de preparate antihelmintice Piperazina este un antihelmintic eficient în infestările cu nematode Ascaris lumbricoides, Entamoebius vermicularis.
Tricocefaloză
Mecanismul de acțiune: hiperpolarizează membrana celulelor musculare ale paraziților care devine insensibilă la acțiunea acetilcolinei. Ca urmare, survine paralizia flască a viermilor și eliminarea lor din intestin.
Indicații: în tratamentul ascaridiozei și oxiurozei. Reacții adverse: greață, vomă, diaree, erupții cutanate, parestezii cefalee, somnolență amețeli.
Piperazina este contraindicată în epilepsie și insuficiență renală. Mebendazolul Vermox, Vermin, Telmox saprobe și paraziți un antihelmintic eficace într-un șir de infestări cu nematode: trichineoloză, anchilostomiază duodenală, ascaridioză, oxiuroză.
Este un antihelmintic activ în teniază și echinococoză. Mecanismul de acțiune: inhibă ireversibil procesul de captare a glucozei de către paraziți cu scăderea sintezelor de glicogen și ATP, fapt ce conduce la imobilizarea și moartea paraziților. Indicații: în anchilostomiază, oxiuroză și echinococoză. Reacții adverse: poate provoca diaree, crampe abdominale, erupții cutanate, dureri musculare, alopeție reversibilă, eozinofilie, creșterea durerile sunt localizate a enzimelor hepatice, granulocitopenie.
Este contraindicată în insuficiența hepatică și în sarcină. Pirantelul este un antihelmintic eficient în ascaridoză, oxiuroză, anchilostomiază duodenală. Mecanismul de acțiune: prin inhibiția colinesterazei, pirantelul provoacă depolarizarea selectivă a plăcii neuromusculare, determinînd paralizia spastică a viermilor.
Acțiunea sa este antagonistă cu cea a piperazinei, care determină paralizie flască prin hiperpolarizare. Reacții adverse: tulburări digestive de tip iritativ, amețeli, cefalee, somnolență.
Pirviniul pamoat este un antihelmintic activ în oxiuroză. Inhibă metabolismul glucidic și procesele de oxidare la nivelul parazitului, provocînd paralizia și moartea acestuia.
Reacții adverse: greață, vomă, crampe abdominale, diaree, colorație roșie a scaunului. Levamizolul Decaris este un antihelmintic față de numeroase nematode și, în durerile sunt localizate timp, un imunostimulator al componentei celulare a imunității.
Mecanismul de acțiune: provoacă paralizia paraziților prin inhibiția fumarat reductazei parazitare. Indicații: în ascaridioză.
Invazia gliculară: tipuri, simptome
Reacții adverse: este bine suportat, rar, dar pot apărea cefalee, amețeli, greață, vomă. Tiabendazolul este un antihelmintic cu spectru larg, activ în infestări cu diferite nematode: Ascaris, Strongyloides, Trichiuris.
Mecanismul de acțiune: provoacă paralizia helminților prin inhibiția fumarat reductazei parazitare, indispensabilă pentru asigurarea energiei. Distruge larvele migrante cu excepția larvelor de Trichinella, care sunt mai rezistente.
Cum de a detecta o invazie helmintic?
Posedă și efecte imunomodulatoare asupra limfocitelor T. Indicații: în strongiloidoză, în faza de invazie a trichinelozei. Reacții adverse: cu frecvență mare pot apărea tulburări digestive de tip iritativ, cefalee, amețeli, somnolență, afectare tubulară renală, leucopenie tranzitorie. Rar, pot apărea erupții cutanate, tulburări de vedere, afectare hepatică, exprimată prin colestază, creșteri tranzitorii ale enzimelor hepatice, leziuni hepatocitare.
Tiabenzadolul este contraindicat în caz de alergie la medicament, insuficiență hepatică și insuficiență renală. Niclosamida Fenasal este un antihelmintic activ în infestările cu o serie de cestode, cum ar fi: Taenia saginata, Taenia sollium, Diphylobotrium latum, Hymenolepsis nana.
Ca urmare, paraziții devin sensibili la acțiunea proteazelor digestive. Indicații: în teniază. După 2 ore de la administrarea niclosamidei se asociază un purgativ, pentru a grăbi evacuarea paraziților; în difilobotrioză, în infestarea cu Hymenolepsis nana.
Reacții adverse: cel mai frecvent apar tulburări durerile sunt localizate de ordin iritativ. Prazicuantelul este un antihelmintic eficace în infestările cu trematode Schistostoma haematodium, Schistostoma mansoni, Schistostoma intecalatum, Clonorchis sinensis etc.
Meniu de navigare
Mecanismul de acțiune: determină creșterea activității musculare, în cazul invaziilor helmintice paralizia spastică a viermilor, lezează tegumentul paraziților, cu activarea mecanismelor de apărare ale gazdei și distrugerea viermilor.
Prin lezare tegumentară, membrana celulară a viermilor devine permeabilă pentru ioni, cu influx de ioni mono- și bivalenți, în special, ioni de calciu, fapt ce conduce la modificări biochimice, soldate cu moartea parazitului. Indicații: în schistostomiază, în teniază.
Reacții adverse: rar, pot apărea dureri abdominale, greață, vomă, cefalee, erupții cutanate, artralgii, mialgii. Dietilcarbamazina Ditrazina citrat este un derivat piperazinic activ în filarioza limfatică și în eozinofilia pulmonară tropicală. Mecanismul de acțiune: dietilcarbazina acționează prin hiperpolarizarea plăcii neuro-musculare cu paralizia helmintului și prin alterări ale membranei microfilariilor, care devin mult mai susceptibile la acțiunea forțelor de apărare ale organismului.
Indicații: filarioză limfatică, eozinofilie pulmonară tropicală.
Helminții reduc rezistența organismului în lupta cu afecțiunile, astfel, ace știa nu numai că provoacă afecțiuni dar agravează și afecțiunile deja existente. Studiul moleculelor cu proprietăţi antihelmintice este strâns legat de urmărirea în cazul invaziilor helmintice energetic al helminţilor. Antihelminticele folosite în prezent au o electivitate mai bună față de paraziți și sunt în general mai bine tolerate de organism și prezintă toxicitate scăzută.